Rugăciune

Despre deprinderea orală(Arhiepiscopul Antonie de Golânsk şi Mihailovsc)

Lucrătorii practici ai rugăciuni lui Iisus ne încredinţează de următoarele:  la  început, cel ce s-a hotărât să cheme neîncetat Numele Domnului nostru Iisus Hristos, întâlneşte greutăţi şi se luptă cu lenea, dar dacă continuă mai departe lupta, simte o înrudire cu această ocupaţie, iar limba şi gura lui capătă putere de a rosti cu uşurinţă rugăciunea, împreună cu aceasta se dezvoltă mecanismul muşchilor gâtlejului, aşa încât rostirea rugăciunii devine o necesitate firească. În cazul în care nevoitorul opreşte rugăciunea, [...]

Cum se descoperă robia lăuntrică(Sfîntul Teofan Zăvorîtul din „PRAVILA DE RUGĂCIUNE”)

  Urmatoarele nevoințe duhovnicești descoperă unui nevoitor robia lăuntrică, care servește drept pricină ce deșteaptă războiul în gînduri și simțiri: Adevărata ascultare. În timpul ei, nevoitorul nou începător, tăindu-și pentru Dumnezeu voia sa și întelegerile sale pentru ca să împlinească voia și întelegerea unui nevoitor sporit, care a dobîndit o neabătută ascultare față de Dumnezeu, va trezi negreșit spre o lucrare potrivnică pe trufașul înger căzut și prin aceasta va descoperi prezența lui în sine. Dacă nevoitorul nu se va [...]

Despre intenţie (Arhiepiscopul Antonie de Golânsk şi Mihailovsc)

,,Cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător... şi destoinic să judece simţirile şi cugetările inimii” (Evr.4,12). ,,Nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, care... va vădi sfaturile inimilor” (I Cor.4,5). ,,Şi Domnul... va răsplăti omului după lucrurile lui şi lucrurilor oamenilor după gândurile lor” (Sirah 35,22). ,,Judecata lui Dumnezeu caută nu spre fapte, ci spre intenţia cu care acestea se săvârşesc” (Sfântul Maxim Mărturisitorul). ,,Dumnezeu priveşte la inima omului şi judecă după intenţie. El cunoaşte neputinţa omului şi [...]

Foloasele rugăciunii lui Iisus

               Folosul ce se trage din învățătura tainică ce vine din rugăciunea lui Iisus sau din aducerea aminte de Dumnezeu, - ce se face mai ales prin rugăciunea lui Iisus, - este nenumarat.  Este mai presus de cuvinte, mai presus de locul unde ar putea ajunge puterile omenești. Și de aceea, cei care l-au simțit nu sunt în stare sa-l lămurească pe deplin.               Rugăciunea neîncetată, ca o porunca [...]

Despre înfrânare

   Consultând tipicul Sfântului Vasile cel Mare, aflăm următoarele: ,,Celor ce vor să trăiască cu multă cuviinţă, le este necesară legea înfrânării. Aceasta o spunem pentru că Apostolii numărau înfrânarea printre roadele Duhului” (Galat. 5, 23), şi pentru că omorârea trupului se atinge mai uşor prin înfrânare...      Şi prima neascultare a făcut-o  omul tot din pricina neînfrânării. Toţi Sfinţii mărturisesc despre importanţa înfrânării. Viaţa în trup a Domnului, precum şi toate Vieţile Sfinţilor, ne îndeamnă spre înfrânare. [...]

Despre pravila de rugăciune

                În cazurile în care autorul vorbeşte despre pravila de chilie, sau oferă sfaturi practice cu privire la ea, de la cititor se cere o abordare chibzuita. Trebuie să ştim că unele specificări prezente în poveţele Vlădicăi Antonie, ţin de situaţia cu totul deosebită în care se aflau credincioşii din Rusia la sfârşitul anilor ‘50, începutul anilor ‘60, ai sec. XX, când, după 40 de ani de prigoană împotriva Bisericii abia încetaţi, [...]

Pacea lui Hristos

              Dar dacă tu ai simțit că mintea ți s-a unit cu sufletul și cu trupul, că tu nu mai ești tăiat în bucăți de către păcat, ci formezi ceva unitar și întreg, ca sfînta pace a lui Hristos a adiat în tine, atunci păstrează cu cea mai mare grijă posibilă Darul lui Dumnezeu. Principala ta lucrare să-ți fie rugăciunea și citirea cărților sfinte; celorlalte lucrări să le dai o însemnatate de mîna [...]

RUGĂCIUNEA VĂZĂTOARE

              Tot ce a fost scris aici, despre mintea cea cu adevărat duhovnicească, începând cu deplina lăsare în voia lui Dumnezeu şi terminând cu rugăciunea văzătoare, poate fi corect înţeles doar atunci când însuşi omul va ajunge în starea duhovnicească de  întreagă înţelepciune a minţii şi a sufletului. Altfel, toate tentativele de a înţelege cu ajutorul lecturării esenţa fenomenelor duhovniceşti, vor duce la falsa cunoaştere, deoarece mintea care cugetă trupeşte nu are posibilitatea [...]