Cîteva cuvinte, despre folosul postului

Săturarea mărgineşte plăcerea numai la pântece; postul însă urcă folosul la suflet. (Sf. Vasile cel Mare)

  N-am postit, şi am fost alungaţi din rai! Să postim dar, ca să ne întoarcem în rai. (Sf. Vasile cel Mare)

  Niciodată n-a văzut cineva pe un postitor cu dreapta socoteală robit de pofta păcatului. (Sf. Isaac Sirul)

  Dacă Cel ce a dat Legea a postit, care dintre cei ce păzesc Legea nu trebuie să postească? (Sf. Isaac Sirul)

  Oricare ar fi virtuţile pe care le zideşti pe temelia postului, ele vor fi toate nezdruncinate şi neclintite, ca unele ce au fost întemeiate pe piatra cea tare (Sf. Simeon Noul Teolog)

   Posteşte pentru că ai greşit; posteşte ca să nu mai păcătuieşti; posteşte ca să câştigi tot binele; posteşte ca să nu pierzi nimic din ceea ce tu ai reuşit să câştigi. (Sf. Ioan Gură de Aur)

   După cum păsările cele greoaie nu pot zbura la înălţimi, tot aşa i se întâmplă şi celui ce îndeplineşte toate poftele trupului: îi va fi cu neputinţă să se ridice spre cele înalte. (Sf. Ioan Scărarul)

   Cine slujeşte pântecelui şi cu toate acestea voieşte să învingă duhul desfrânării, acela se aseamănă unuia care atinge focul cu untdelemn.(Sf. Ioan Scărarul)

   Nu vezi că şi soarele este mai strălucitor după trecerea nopţii, privegherea mai dulce după somn, iar sănătatea mai dorită după boală? Şi masa, deci, este mai plăcută după post.

Facerea de bine trâmbiţată n-are folos, iar postul dat în vileag n-are câştig. (Sf. Vasile cel Mare)