Statutul

Principiile fundamentale de credinţă a comunităţii religioase sunt expuse în crezul ortodox:

Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul,

Făcătorul cerului şi al pămîntului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,

Unul-Născut, Carele din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii.

Lumină din Lumină,

Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iară nu făcut;

Cel de – o fiinţa cu Tatăl, prin Carele toate s-au făcut;

Carele pentru noi oamenii şi pentru a noastră mîntuire

S-a pogorît din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfînt şi din Maria Fecioară,

Şi S-a făcut om;

Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat;

Şi a înviat a treia zi, după Scripturi;

Şi S-a înalţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui;

Şi iaraşi va să vina cu slavă, sa judece viii şi morţii,

A caruia ămparatie nu va avea sfîrsit.

Şi întru Duhul Sfînt, Domnul de viată Făcătorul,

Carele de la Tatăl purcede, Cela ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Carele a grăit prin prooroci.

Întru Una, Sfânta, Sobornicească şi Apostolească Biserică;

Mărturisesc Un Botez, spre iertarea păcatelor;

Aştept învierea morţilor;

Şi viaţa veacului ce va să vie.

Amin!

Scopurile principale ale comunităţii religioase sînt:

1. sprijinirea, întărirea şi răspîndirea credinţei creştine (ortodoxe)- catehizarea şi misionarismul;
2. chivernisirea Sfintelor Taine şi înfăptuirea slujbelor dumnezeieşti şi a ierurgiilor, inclusiv îngrijirea locaşului sfînt.
3. reunirea credincioşilor ortodocşi, care locuiesc în lăcaşul administrat pentru exercitarea în comun a dreptului la libertatea mărturisirii şi răspîndirii credinţei ortodoxe
4. promovarea valorilor creştine ortodoxe.

Punctul 9. Obiectivele comunităţii religioase sînt:

1. educaţia religioasă şi spirituală a membrilor comunităţii religioase;
2. asigurarea ca toţi credincioşii să-şi petreacă viaţa potrivit canoanelor şi învăţăturilor de credinţă creştină ortodoxă;
3. c) întărirea şi răspîndirea credinţei creştine ortodoxe;
4. înmulţirea, întărirea şi răspîndirea credinţei şi moralei creştine ortoxe.

Punctul 10. Formele de activitate ale comunităţii religioase sunt:

1. asigurarea cunoaşterii, respectării, păzirii şi întrebuinţării canoanelor Bisericii Ortodoxe din Moldova şi a calendarului ei – ortodox (bisericesc, iulian, „de stil vechi”);
2. catehizareapelerinilor (numiţi şi parohieni, membri ai obştii parohiale), a persoanelor enumerate în articolele 14 şi 17;
3. înfăptuirea întregului crugzilnic, săptămînal şi anual al slujbelor bisericeşti, inclusiv cele Şapte Laude şi, cu binecuvîntarea Stareţului/Stareţei sau la cererea enoriaşilor, slujbele de noapte;
4. desfăşurarea procesiunilorreligioase;
5. acordarea asistenţei de binefacereatît membrilor comunităţii, cît şi oricăror alte persoane îndreptăţite să beneficieze de aceasta;
6. diverse activităţi de gospodărire şi milostenieîn folosul comunităţii religioase şi spre beneficiul comun:

• construcţii;
• transport de pelerini şi de bunuri materiale şi duhovniceşti,
• activităţi editoriale;
• organizare de pelerinaje şi a serviciilor aferente (cazare, transport, hrană, informare, călăuzire, etc.);
• croitorie de veşminte şi haine speciale;
• pictură murală şi pe alte suporturi;
• cultivarea şi prelucrarea plantelor agricole pentru scopurile comunităţii, inclusiv cu scop de binefacere;
• instruirea credincioşilor şi a altor categorii în scopuri de binefacere prin seminare, cursuri, alte forme de învăţămînt permanent sau provizoriu;
• asistenţă informaţională pentru membrii comunităţii;
• conferinţe publice, inclusiv conferinţe ştiinţifice;
• campanii de informare a publicului privind catehizarea,

misionarismul şi activitatea comunităţii;

1. colectarea donaţiilor pentru suportul activităţilor comunităţii religioase;
2. alte activităţi necesare pentru realizarea scopurilor şi obiectivelor comunităţii religioase.

Punctul 11. Membrii comunităţii religioase sunt egali în drepturi, pot să aleagă şi pot fi aleşi potrivit prevederilor prezentului statut în organele de conducere şi control ale comunităţii religioase.

Punctul 12. Membrii comunităţii religioase sunt persoanele cu capacitate deplină de exerciţiu care profesează religia ortodoxă, frecventează şi beneficiază de serviciile religioase ale comunităţii care respectă întru totul prevederile prezentului Statut, sunt botezaţi conform rînduielii ortodoxe din, care recunosc toate dogmele şi canoanele ei fără vreo excepţie, respectă şi apără calendarul ortodox .

Primirea noilor membri în cadrul comunităţii religioase se face de Consiliul mănăstirii comunităţii religioase, la cererea persoanei.

Punctul 13. În afară de clerici permanenţi în comunitate, cu aprobarea Stareţului/Stareţei, şi preotului-duhovnic şi cu încuviinţarea scrisă a Consiliului mănăstirii pot oficia slujbe şi/sau ierurgii şi alţi preoţi cu titlu provizoriu, dar fără a depăşi termenul de 3 luni din momentul primei lor participări în mod regulamentar la slujbe şi/sau ierurgii.

Toţi clericii îşi îndeplinesc datoriile în conformitate cu graficul şi orarul aprobat de Consiliul mănăstirii.

Punctul 14. Drepturile şi obligaţiile, îndatoririle canonice ale enoriaşilor comunităţii religioase constau în:

1. a mărturisi, consolida, întări şi răspîndi credinţa ortodoxă în circumscripţia zonei de activitate a comunităţii religioase;
2. a-şi petrece viaţa potrivit canoanelor şi tradiţiilor Bisericii Ortodoxe din Moldova;
3. a participa la serviciile divine oficiate, a organiza şi desfăşura diverse manifestări religioase;
4. a apăra cu toată tăria prin propria purtare şi cuvînt credinţa creştină (ortodoxă) ca unicacredinţă mîntuitoare şi deţinătoare a Adevărului deplin şi neschimbat;
5. a sprijini, întări şi răspîndi credinţa ortodoxă în nemijlocit sau prin mijloacele de informare în masă;
6. de a contribui la buna gospodărire a vieţii comunităţii;
7. a ajuta în permanenţă şi după puteri membrii comunităţii religioase;
8. a lua parte la colectarea jertfelor (donaţiilor);
9. a contribui personal, după posibilităţi, cu bunuri materiale, financiare sau cu muncă voluntară activitatea comunităţii religioase;
10. a lua parte la acţiuni de catehizare ca audient sau ca învăţător cu binecuvîntarea Stareţului / Stareţei;
11. a avea o purtare cuviincioasă în orice împrejurare, inclusiv practicarea unei ţinute cuviincioase, igienice, cu cruciuliţă la piept.

Punctul 15. Membrul comunităţii religioase îşi poate pierde calitatea de membru în următoarele cazuri:

1. deces;
2. renunţare benevolă;
3. în caz de încălcare a prevederilor prezentului Statut, persoana poate fi privată de dreptul de a fi membru al comunităţii religioase prin hotărîrea Soborului.

Punctul 16. Călugării:

1. poate deveni oricare cetăţean al Republicii Moldova de credinţă ortodoxă, care a atins vârsta de 18 ani, nu face parte din alte confesiuni religioase, credincios, care doreşte să depună votul de curăţie, sărăcie monahală, ascultare, trai în comunitate cu alţi călugări, pentru a- L slăvi pe Domnul nostru Iisus Hristos;
2. care locuiesc în mănăstire, au obligaţie să-şi depună eforturile pentru a constitui un asemenea mod de viaţă în interiorul ei, încât să devină un loc de aleasă şi desăvârşită viaţă bisericească, un exemplu de frumoase virtuţi creştineşti, de evlavioase slujbe religioase, de bogată mângâiere sufletească şi pildă de viaţă creştinească (cât pentru convieţuitori ei, atât şi pentru vizitatorii ei);
3. îşi dezvoltă spiritul în rugăciune, analizând activitatea izvorâtă din dragoste către Domnul Iisus Hristos şi practică ocupaţiuni şi îndeletniciri potrivite cu sfinţenia locului, spre a fi de folos poporului, dând dovadă de dragoste împreună cu fapte bune pentru binele ortodoxiei;
4. pe tot parsursul vieţii monahale călugării trebuie să tindă spre perfecţiune, să fie plini de evlavie, să se supună prevederilor prezentului Statut şi superiorilor;
5. sunt obligaţi să lucreze în atelierele din mănăstire.

Punctul 17. Persoanele chemate de Dumnezeu din lume la mănăstire, care vor să îmbrăţişeze călugăria, pot fi puse la încercare de către stareţ, cercetându- i conştiinţa şi dacă dorinţa acelora este adevărată, ei pot fi primiţi la ascultare în comun la mănăstire.

Punctul 18. După termenul de încercare, stabilit de stareţul noul începător e dator să depună o cerere pe numele stareţului cu rugămintea de a fi primit în rândurile ascultătorilor.

Punctul 19. Termenul de încercare poate fi stabilit de la 6 luni până la 3 ani, în dependenţă de rodul ascultării şi tăierea voinţei ascultătorului. După termenul stabilit anterior fratelui/ surorii i se binecuvântează caftan. La 3 ani, dacă fratele/sora respectiv a dat dovadă de o ascultare desăvârşită şi tăierea voinţei, i se binecuvântează reasă, metanii şi clobuc.

Punctul 20. Tunderea în călugărie poate fi săvârşită cu binecuvântarea Intâistătătorului, luînd în consideraţie comportamentul anterior. Fără absolvenţa a nouă clase gimnaziale nu poate fi tuns în monahizm nimeni.

Punctul 21. Dacă fratele respectiv în termenul de încercare nu dă dovadă de permanenţă şi desăvârşită ascultare, el este înlăturat din comunitatea monahală, pentru a nu face sminteală între fraţi.

Punctul 22. Dacă călugărul sau ascultătorul nu se supune ascultării, Regulamentului vieţii lăuntrice şi Statutului comunităţii religioase, stareţul este obligat la prima încercare ai face o mustrare, dacă nici după aceasta nu se corectează, atunci e nevoie că împreună cu soburul mănăstirii al pedepsi cu un canon respectiv.

Punctul 23. La a treia încălcare se prezintă întâistătătorului Bisericii un raport cu cererea consiliului duhovnicesc de al dezbrăca pe neascultător de haina călugărească şi să fie oprit pe un termen de Sfânta împărtăşanie pentru a se corecta, fiind, astfel, şi o preîntâmpinare pentru ceilalţi fraţi.

Punctul 24. Recunoscându-se autonomia vieţii interne a mănăstirii în problemele conducerii, mănăstirea prevede o disciplină aparte în cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Mitropolia Moldovei), păstrându-şi scopul, spiritul, caracterul şi tradiţiile specifice mănăstirii.

Punctul 25. Ierarhia Canonică: Conducătorul suprem canonic al Comunităţii religioase este Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova. Conducătorul canonic al Comunităţii religioase este Chiriarhul respectiv, iar în lipsa lui funcţiile acestuia le exercită stareţul, care este conducătorul direct a comunităţii religioase.

Punctul 26. Drepturile şi obligaţiile de bază a membrilor Comunităţii religioase:

1. Să înainteze propuneri şi obiecţii organelor de conducere ale Comunităţii religioase;
2. Să solicite acordarea ajutorului şi susţinerii în apărarea drepturilor şi intereselor sale;
3. Să aleagă organele comunităţii religioase şi să fie aleşi în ele.
4. Să îndeplinească cerinţele Statutului;
5. Să susţină dezvoltarea Comunităţii religioase, realizând scopurile statutare;
6. Să ducă o viaţă chinovială, organizată în comun;
7. Să respecte statutul comunităţii şi toate actele canonice referitoare la confesiunea creştin-ortodoxă, precum şi statutul membrului comunităţii religioase

Punctul 27. Soborul va adopta Regulamentul privind statutul juridica al membrilor comunităţii religioase, în care vor fi stabilite în mod explicit, drepturile şi obligaţiile membrilor, cerinţele ce urmează a fi întrunite pentru a deveni membru şi alte prevederi referitoare la membrii comunităţii.

Punctul 28. Organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă a mănăstirilor sunt reglamentate printr-un Regulament de uz intern, întocmit de Soborul mănăstirei şi binecuvîntat în partea sa canonică de Chiriarhul locului.

Comunitatea religioasă va avea următoarele structură organizatorică de bază:

1. Stareţul/Stareţa;
2. Soborul;
3. Consiliul mănăstirii;
4. Consiliul economic;
5. Preotul-duhovnic;
6. Comisia de revizie;

Organele sunt alese pe un termen nedeterminat.

Punctul 29. Stareţul/Stareţa este conducătorul comunităţii religioase şi membru al Consiliul mănăstirii.

Stareţul/Stareţa este conducătorul duhovnicesc al comunităţii religioase, fiind şi conducătorul administraţiei mănăstirii, din aceasta perspectivă, el este concomitent şi Preşedinte al Consiliului mănăstirii. Stareţul/Stareţa este reprezentantul legal al Comunităţii religioase în justiţie, în raporturile cu autorităţile şi cu terţii.

Stareţul/Stareţa este ales de Soborul comunităţii cu majoritatea voturilor membrilor acesteia dintre persoanele cu calitate canonică atribuită de Biserica Ortodoxă din Moldova şi la propunerea acesteia.

Calitatea de Stareţul/Stareţa al comunităţii poate fi retrasă din oficiu la decizia Bisericii Ortodoxe din Moldova în cazul pierderii statutului canonic de deservent al cultului religios atribuit în mod exclusiv de aceasta.

Punctul 30. Stareţul/Stareţa are următoarele obligaţii şi drepturi:

1. participă la înfăptuirea tuturor slujbelor dumnezeieşti, în relaţiile duhovniceşti cu enoriaşii, fiii săi duhovniceşti, persoanele din afara Bisericii Ortodoxe din Moldova, în viaţa sa personală, este dator să respecte dogmele, canoanele şi tradiţiile Bisericii Ortodoxe din Moldova, calendarul ortodox, ordinele episcopului, hotărîrile regulamentare ale Consiliului mănăstirii şi cele ale soborului, precum şi prevederile prezentului Statut.
2. chiverniseşte Sfintele Taine şi face toate slujbele dumnezeieşti în strînsă şi neabătută potrivire cu cerinţele canoanelor Bisericii Ortodoxe din Moldova ale celor şapte Soboare, inclusiv slujbele celor Şapte Laude şi slujbele rînduite pentru vremea nopţii în conformitate cu graficul stabilit de către Consiliul mănăstirii în limitele rînduielilor bisericeşti;
3. poartă răspundere deplină pentru îndeplinirea fără nici o abatere a canoanelor Bisericii Ortodoxe din Moldova, a calendarului ortodox şi a prezentului Statut, inclusiv pentru buna activitate a tuturor organelor comunităţii;
4. la slujbe pomeneşte numele Patriarhului Moscovei, al întîistătătorului şi Chiriarhului (vicarului) Bisericii Ortodoxe din Moldova, conform tradiţiei bisericii ortodoxe;
5. poartă răspundere morală pentru starea confesională a populaţiei de pe teritoriul în care activează prin membrii săi comunitatea dată;
6. organizează catehizarea neîncetată a tuturor enoriaşilor şi membrilor comunităţii;
7. în cele duhovniceşti reprezintă comunitatea religioasă în faţa autorităţilor de stat – personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi;
8. convoacă Soborului comunităţii religioase şi Consiliul mănăstirii;
9. asigură îndeplinirea dispoziţiilor canonice ale exarhului şi pe cele ale Mitropolitului Chişinăului şi a întregii Moldove;
10. între şedinţele Consiliului mănăstirii binecuvîntează şi bine- rînduieşte colectarea jertfelor (donaţiilor) cu prilejuri concrete cu înştiinţarea ulterioară a Consiliului mănăstirii;
11. alte îndatoriri potrivit canoanelor Bisericii Ortodoxe din Moldova.
12. să înfăptuiască slujbe dumnezeieşti în alte comunităţi părţi componente ale Bisericii Ortodoxe din Moldova numai cu binecuvîntarea Stareţului/Stareţei titular sau a Mitropolitului Chişinăului şi a întregii Moldove;
13. la plată lunară, la locuinţă şi la alte beneficii necesare pentru buna îndeplinire a lucrărilor de Stareţ/Stareţă pe care le poate stabili Consiliul mănăstirii.

Punctul 31. Stareţul/Stareţa îşi încetează slujirea în comunitate în caz de:

1. deces;
2. transferare, la propria cerere în altă comunitate;
3. comitere a abaterilor disciplinare, în baza hotărîrii a Adunării bisericeşti sau a vre – o unui canon al Bisericii Ortodoxe sau a vreunei prevederi a prezentului Statut) cu aprobarea Mitropolitului Chişinăului şi a întregii Moldove;
4. vîrstă înaintată sau starea sănătăţii în baza hotărîrii Adunării bisericeşti a comunităţii religioase cu aprobarea Mitropolitului Chişinăului şi a întregii Moldove;
5. alte cazuri, la propunerea sau cu consirnţămîntul Mitropolitului Chişinăului şi a întregii Moldove.

Punctul 32. Soborul întruneşte membrii comunităţii religioase şi este organul suprem de conducere a acesteia.

Punctul 33. Soborul este deliberativă dacă sînt prezenţi cel puţin 50%+l din membrii comunităţii religioase.

Punctul 34. Soborul este convocat

1. la cererea a 1/3 dintre membrii înregistraţi ai comunităţii;
2. la cererea a cel puţin 50%+l dintre membrii Consiliului mănăstirii;
3. la cererea Stareţului/Stareţei;
4. de către Comisia de revizie în condiţiile stabilite de statut;
5. de către Mitropolitul Chişinăului şi a întregii Moldove.

Punctul 35. Soborul se convoacă nu mai rar decît o dată pe an.

Punctul 36. Hotărîrile Soborului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi (50%+l) a membrilor prezenţi. Excepţie fac cazurile expres stabilite de prezentul statut.

Punctul 37. Înştiinţarea privind convocarea Soborului se face cu cel puţin 7 zile înainte de data desfăşurării ei. În acest scop pe uşa locaşului se afişează anunţul de convocare care cuprinde data, locul, ora, ordinea de zi (care poate fi incompletă), numele responsabilului pentru pregătirea materialelor pentru Sobor. în acelaşi scop fiecare, preot este dator la fiecare slujbă anterioară datei Soborului să aducă de pe amvon la cunoştinţa tuturor membrilor comunităţii informaţia din anunţul afişat.

Punctul 38. Preşedintele Soborului este Stareţul/Stareţa, iar în lipsa acestuia preotul-duhovnic al comunităţii religioase.

|Consiliul mănăstirii este în drept să desemneze pe unul dintre preoţii permanenţi ai comunităţii sau pe orice membru activ al comunităţii religioase să prezideze Soborul, în cazul în care absentează Stareţul/Stareţa şi preotul-duhovnic.

Punctul 39. Soborul are următoarele atribuţii:

1. aprobă darea de seamă a Stareţului/Stareţei privind starea duhovnicească a comunităţii religioase, măsurile planificate pentru activitatea comunităţii religioase în cadrul întregii populaţii din zona de activitate a comunităţii religioase;
2. alege membrii Consiliului mănăstirii;
3. aprobă rapoartele de activitate ale Consiliului mănăstirii, ale Comisiei de revizie şi pe cele ale preotului-duhovnic;
4. aprobă bugetul comunităţii religioase pentru anul următor şi modul în care acesta a fost executat pentru anul care s-a scurs;
5. încuviinţează construirea, reparaţia şi amenajarea oricăror construcţii menite pentru îndeplinirea scopurilor comunităţii;
6. încuviinţează, în condiţiile canonice, vînzarea sau cumpărarea de noi imobile pentru scopurile comunităţii;
7. ia hotărîri cu privire la excluderea membrilor comunităţii religioase în cazul în care aceştia au încălcat cel puţin o prevedere a prezentului Statut, canoanelor şi tradiţiilor Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Punctul 40. Consiliul mănăstirii este organul administrativ al comunităţii religioase şi este compus din 7 membri ai comunităţii.

Punctul 41. Din Consiliul mănăstirii face parte de drept Stareţul/Stareţa şi preotul- duhovnic.

Punctul 42. Membrii Consiliul mănăstirii sunt aleşi de către Sobor.

Punctul 43. Preşedinte Consiliului mănăstirii este Stareţul/Stareţa.

Punctul 44. Şedinţele Consiliului mănăstirii are putere hotărîtoare dacă la şedinţa lui sînt prezenţi cel puţin 50%+l din totalul membrilor aleşi.

Punctul 45. Consiliul mănăstirii se întruneşte ori de cîte ori este nevoie, dar nu mai rar decît 2 ori pe an.

Şedinţele Consiliului mănăstirii sînt convocate de către 1/3 dintre membrii acestuia sau la cererea Stareţului/Stareţei, sau a preotului- duhovnic sau a Comisie de revizie.

Hotărîrile Consiliului mănăstirii se adoptă prin majoritatea de voturi (50%+l) ale membrilor acestuia.

Punctul 46. Consiliul mănăstirii are următoarele atribuţii:

1. întocmeşte, aprobă şi organizează înfăptuirea planurilor de măsuri necesare pentru îmbunătăţirea stării duhovniceşti a membrilor comunităţii religioase şi a populaţiei din circumscripţia zonei de activitate a comunităţii religioase, răspîndirea Adevărului consfinţit în Sfînta Scriptură şi Sfînta Predanie, lămuririle necesare pentru respectarea şi sprijinirea calendarului ortodox pe întregul ei teritoriu din circumscripţiei zonei de activitate a comunităţii religioase;
2. organizează înfăptuirea şi îndeplineşte hotărîrile Soborului;
3. prezintă Soborului dări de seamă anuale despre activitatea sa economico-financiară, de milostenie şi binefacere, etc., despre starea duhovnicească a membrilor comunităţii religioase şi despre cea a şi a populaţiei din circumscripţia zonei de activitate a acesteia.
4. alege Secretarul comunităţii religioase din rîndurile membrilor Consiliului mănăstirii;
5. organizează activitatea de catehizare a membrilor comunităţii şi a tuturor celorlalţi doritori;
6. asigură participarea fiecărui membru al comunităţii la viaţa ei duhovnicească şi socială;
7. g) încuviinţează reparaţia şi amenajarea oricăror construcţii menite
   pentru îndeplinirea scopurilor obştii comunităţii;
8. h) stabileşte şi organizează colectarea jertfelor (donaţiilor) cu prilejuri
   concrete;
9. i) organizează activitatea de milostenie şi binefacere;
10. j) cere economului să prezinte dari de seamă ce ţin de activitatea acestuia;
11. k) desemnează:

• casierul şi contabilul comunităţii care asigură evidenţa, păstrarea şi încredinţarea unor persoane terţe a mijloacelor financiare ale comunităţii potrivit prevederilor prezentului Statut, hotărîrilor Soborului şi celor ale Consiliului mănăstirii;
• uşierul (uşierii) lăcaşului, care asigură ordinea consfinţită de canoanele Bisericii pe teritoriul lăcaşului atît în timpul slujbelor şi ierurgiilor, cît şi în afara orelor lor.

Punctul 47. Preşedintele Consiliului mănăstirii:

1. convoacă şi prezidează şedinţele;
2. asigură, cu sprijinul secretarului Consiliului mănăstirii şi al preotului-duhovnic, buna desfăşurare a activităţii Consiliului mănăstirii;
3. reprezintă comunitatea în toate relaţiile ei cu autorităţile de stat.

Punctul 48. Consiliul mănăstirii poate desemna un secretar din rîndurile membrilor Consiliului mănăstirii care va avea următoarele atribuţii:

1. asigură întocmirea şi păstrarea tuturor actelor comunităţii religioase (procesele-verbale ale tuturor şedinţelor organelor comunităţii religioase, hotărîrile acestora, actele ce au un caracter patrimonial şi administrativ, precum şi alte acte ale comunităţii religioase);
2. poartă răspundere pentru buna întreţinere şi întocmire a arhivei comunităţii, a registrelor de naştere, de căsătorii şi de înmormîntări;
3. ţine un registru de evidenţă a tuturor membrilor comunităţii religioase, cu următoarele specificări: numele, prenumele, data naşterii, domiciliul, semnătura, data şi temeiul obţinerii calităţii de membru, iar în cazul pierderii calităţii de membru al comunităţii religioase, data şi motivul acesteia.

Punctul 49. Comisia de revizie a comunităţii este organul de revizie şi control.

Punctul 50. Comisia de revizie este compusă din 3 membri ai comunităţii religioase componenţa acesteia este desemnată de Sobor.

Punctul 51. Candidaţii pentru funcţia de membru al Comisiei de revizie pot fi propuşi spre aprobare Soborului de către ctitori (donatori) de către Stareţ/Stareţă sau preotul-duhovnic, de către orice membru activ al comunităţii religioase.

Punctul 52. Comisia de revizie are următoarele atribuţii:

1. este obligată să verifice o dată în trimestru situaţia financiară şi patrimonială a comunităţii, întocmind în acest sens un raport de evaluare trimestrială a activităţii financiare a comunităţii; verificarea pentru fiecare al patrulea trimestru se face pentru anul întreg şi se întocmeşte raportul anual de evaluare;
2. poate verifica situaţia financiară şi patrimonială a comunităţii, anunţînd în scris Consiliul mănăstirii despre rezultatele verificării şi propunînd acţiuni concrete pentru înlăturarea neajunsurilor descoperite; în cazul în care Consiliul mănăstirii nu va întreprinde în termenele indicate de către Comisia de revizie acţiunile propuse, Comisia de revizie este în drept să convoace Soborul şi să anunţe membrii ei despre neajunsurile descoperite;
3. întreţine registrul proceselor verbale amănunţite ale tuturor şedinţelor ei;
4. întocmeşte rapoarte de evaluare a situaţiei financiare şi patrimoniale a comunităţii pe care le pune la dispoziţia Stareţului/Stareţei şi a Consiliului mănăstirii.

Punctul 53. Consiliul mănăstirii alege 3 dintre membrii comunităţii în Consiliul economic. Membru al Consiliul economic nu poate fi nici Stareţul/Stareţa, nici preotul-duhovnic şi nici secretarul.

Consiliul economic este responsabil de supravegere averii comunităţii şi activează sub controlul Consiliului mănăstirii.

Punctul 54. Consiliul economic are următoarele obligaţii:

1. încasează toate contribuţiile şi donaţiile;
2. supraveghează gospodăria comunităţii religioase;
3. prezintă dări de seamă anuale referitoare la starea bunurilor ce sunt administrate de către comunitatea religioasă
4. asigură buna administrare a întregului patrimoniu al comunităţii;
5. organizează distribuirea de luminări, cărţi religioase, alte obiecte de cult sau alte obiecte spre folosul membrilor comunităţii şi al altor persoane interesate;
6. are grijă de asigurarea tuturor lucrurilor necesare în lăcaş şi pentru înfăptuirea slujbelor dumnezeieşti;
7. predă casierului sau altei persoane responsabile, numită de Consiliul mănăstirii, toţi banii adunaţi, toate contribuţiile, cotizaţiile şi donaţiile;
8. h) supraveghează folosirea bunurilor comunităţii religioase, întreţinînd
   registrele de inventar ale patrimoniului comunităţii şi alte registre;
9. i) este responsabil pentru organizarea şi controlul activităţii tuturor
   persoanelor salarizate de comunitate.

Punctul 55. Consiliul economic este responsabil pentru evidenţa, buna administrare şi gestionare a averii comunităţii care i-a fost încredinţată (locaşul bisericii, casa monahală, odoarele din lăcaş şi alte bunuri materiale). Răspunderea civilă nu exclude răspunderea penală.

Punctul 56. Preotul – duhovnic al comunităţii religioase este ajutorul nemijlocit al stareţului, care este responsabil de spiritul (starea sufletească) a vieţuitorilor mănăstirii; fiind şi membru al Consiliului mănăstirii.

Punctul 57. În afară de preotul-duhovnic în aceeaşi comunitate pot sluji şi alţi preoţi numiţi prin decret mitropolitan şi acceptaţi de Sobor, pentru slujbe duhovniceşti.

Punctul 58. Fiecare preot din cadrul comunităţii se subordonează prevederilor prezentului Statut.

Punctul 59. În comunitatea religioasă în cazul când permite numărul mare de vieţuitori pot exista următoarele funcţii: blagocină, econom, vistier, etc. care face parte din soborul mănăstirii, fiind binecuvîntaţi de către întâistătătorul Bisericii. Acestea nu sunt organe de conducere sau control.

Punctul 60. Patrimoniul comunităţii se formează din:

1. donaţii din partea persoanelor fizice, a întreprinderilor, instituţiilor, organelor de stat, a altor organizaţii;
2. încasări de pe urma vînzării obiectelor de cult, a literaturii religioase a altor obiecte folositoare credincioşilor;
3. rezultatul activitatăţii sale economice;
4. alte venituri ce nu contravin legislaţiei Republicii Moldova.

Punctul 61. Clădirea mănăstirii, casa monahală, terenul de pămînt aferent comunităţii, obiectele de cult şi alte bunuri ale comunităţii pot fi folosite doar în scopuri religioase, de instruire (inclusiv, de catehizare) şi de binefacere.

Punctul 62. Patrimoniul, bunurile materiale, fondurile comunităţii sînt administrate de către Consiliul mănăstirii care este reprezentat de Stareţ/Stareţă.

Punctul 63. Bunurile comunităţii religioase se inventariază anual, trecîndu-se într-un registru special care se păstrează în comunitate.

Punctul 64. Comunitatea are dreptul, în condiţiile legislaţiei în vigoare la un cimitir instituit conform legii, pentru îngroparea morţilor dintre membrii comunităţii şi dintre ctitorii ei.

Punctul 65. Statutul se adoptă de către Soborul comunităţii religioase cu votul a cel puţin 2/3 din membrii acesteia. în procesul verbal al şedinţei Soborului se consemnează nominal toţi membrii comunităţii prezenţi la adunarea Soborului. Membrii care participă îşi confirmă prezenţa într-o listă a membrilor prezenţi la şedinţa Soborului prin semnătură.

Punctul 66. Modificările şi completările la statut se aprobă în aceeaşi procedură de adoptare a statutului.

Punctul 67. Propunerile membrilor comunităţii vizînd modificările şi completările la prezentul Statut se depun în adresa Consiliului mănăstirii, care le propune pentru examinare la următoarea şedinţă a Soborului.

Punctul 68. Modificările şi completările la Statut întră în vigoare din momentul înregistrării acestora.

Punctul 69. Comunitatea poate crea filiale, reprezentante sau alte subdiviziuni separate pe teritoriul Republicii Moldova, cu respectarea cerinţelor legislaţiei Republicii Moldova. Filialele, reprezentantele şi alte subdiviziuni separate ale Comunităţii activează în conformitate cu Regulamentele cu privire la ele.

Punctul 70. Decizia de creare şi de lichidare a filialelor, reprezentanţelor o ia Consiliul mănăstirii şi se aprobă la şedinţa Soborului. Regulamentul activităţii filialelor, reprezentantelor şi a altor subdiviziuni separate se elaborează de către Consiliului mănăstirii şi se aprobă la şedinţa Soborului.

Punctul 71. Comunitatea îşi poate înceta activitatea la decizia a 3/4 dintre membrii Soborului comunităţii sau ca efect a unei hotărîri judecătoreşti emise în acest sens;

Punctul 72. În caz de încetare a activităţii,toate bunurilor mobile şi imobile, tangibile şi intangibile, opere de artă şi alte bunuri şi drepturi patrimoniale ale comunităţii rămase după lichidarea tuturor datoriilor comunităţii religioase, se transferă cu titlu gratuit cu drept de proprietate celei mai apropiate teritorial mănăstiri (sau, în cazul lipsei unei mănăstiri, a celei mai apropiate teritorial comunităţi religioase) care respect întru totul dogmele şi canoanele Bisericii Ortodoxe din Moldova şi calendarul ortodox (bisericesc, iulian, „de stil vechi”) sau însăşi Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Patrimoniul transmis în temeiul prezentului punct, va putea fi restituit în condiţii ce nu contravin canoanelor Bisericii Ortodoxe din Moldova şi Codului civil al Republicii Moldova numai în cazul fondării, pe acelaşi teritoriu administrativ sau geografic a unei comunităţi religioase parte componentă a Bisericii Ortodoxe din Moldova.