Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, sau a Cincizecimii la Mănăstirea Țigănești

„Cunoştinţa Sfintei Treimi şi a celei de o fiinţă Treimi este sfinţire şi îndumnezeire pentru îngeri şi pentru oameni” (Sfântul Talasie Libianul, „Capete despre dragoste şi înfrânare”, suta întâi, Filocalia, vol. IV, cap. 100, p. 10).

În Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, sau a Cincizecimii, Preacuviosul părinte stareţ Irinarh (Costru), a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la mănăstirea Ţigăneşti.

Pogorârea Duhului Sfânt (numită şi Rusaliile) este unul din praznicele împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe; este sărbătorită la cincizeci de zile după Sfintele Paşti (de aceea cade întotdeauna în zi de Duminică).

Biserica Ortodoxă vede Pogorârea Duhului Sfânt ca împlinirea misiunii de propovăduire a Mântuitorului Iisus Hristos şi începutul erei mesianice a Împărăţiei lui Dumnezeu, prezentă în mod mistic în Biserică. În mod tradiţional este considerată începutul Bisericii, una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească.

Pe lângă prăznuirea venirii Duhului Sfânt, se sărbătoreşte în această zi şi revelarea Sfintei Treimi, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Cântările bisericeşti slăvesc ultimul act al auto-revelării lui Dumnezeu către lumea creaţiei Sale.

După Sfânta Liturghie a fost oficiată slujba Vecerniei, în timpul căreia, părintele stareţ și slujitorii prezenţi au citit cele şapte rugăciuni speciale cu plecarea genunchilor din Duminica Mare.

Pentru creştinii ortodocşi, sărbătoarea Rusaliilor nu este doar o amintire a unui eveniment istoric. Ea este o sărbătoare a apartenenţei credincioşilor la Biserică. Ei au trăit Pogorârea Duhului Sfânt şi au primit „pecetea darului Sfântului Duh” prin taina ungerii cu Sfântul Mir.