Ctitorii Mănăstirii Țigănești. De la boierul Lupu Gheuca până în zilele noastre

Lista ctitorilor care au contribuit la fondarea și dezvoltarea schitului include persoane care au donat în diferite perioade loturi de pământ, imobile, mijloace bănești, podoabe prețioase etc. De la înființarea mănăstirii Țigănești  și până în 1918 lista ctitorilor se prezintă în felul următor. Ctitorul principal al mănăstirii Țigănești se se consideră boierul Lupu Gheuca și răzeșii, orogonari din comuna Cobâlca, care au dăruit și lotul de pământ și au întemeiat, în 1741, pe pământul lor o biserică de lemn. Răzeșii din satele Țigănești și Cobâlca au donat, pe parcursul anilor, teren arabil în folosul schitului, fapt care a condiționat creșterea constantă o proprietății funciare deținute. Astfel, în 1813 răzeșii din Cobâlca au donat un lot de pământ, cu planuri și hărți de hotărnicie.

În 1860, Catrina Petceva din Chișinău a dăruit mănăstirii o casă în orașul Chișinău, strada Armenească, 13. Un alt ctitor de referință este Hristofor Carandje Iscrov, pe ale cărui mijloace financiare, în 1868, a fost ridicată biserica schitului cu hramul Sfântul Nicolae. Cu ocazia sfințirii acestei biserici, la 9 mai 1874 Alexandra Bobrova, o mică burgheză din Chișinău, dăruiește locașului bani și mai multe obiecte (o cădelniță, lumânari, souă sfeșnice ș.a.) în valoare de 153 ruble[1]. Ion Brânca, în 1879, a dăruit mănăstirii un lot de teren de 33 desetine în Hârtopul Mare și Hârtopul Mic. Grigore Vitu, originar din satul Țigănești, a dăruit mănăstirii în 1893 o firtă de teren arabil. Sava Bărbuță și Simeon Garnati din Țigănești, în 1903, au dăruit mănăstirii 4 firte și 5 prăjini de pământ arabil. Teodor Taca din Țigănești, 1908, a dăruit o firtă de teren arabil. Monahul Gherman, în 1908, a donat pe veci mănăstirii un bilet de 100 de ruble la 3%.

Dumitru Garnati din Țigănești, în 1909, a dăruit 2 firte și jumătate de pământ. Gheorghe Cobâleanu, în 1909, a dăruit 10 desetine de pământ. Andrei Goncear din Țigănești, în 1911, a dăruit o firtă de teren arabil. Tot în același an, ieromonahul Pantelimon, ieromonahul Xenofont și monahul Teodosie au dăruit pe veci mănăstirii trei bilete a câte 100 ruble fiecare. Iar egumenii Sinesie, Iacov și Andrei au dăruit pe veci două bilete în valoare de 200 de ruble.

În 1913, Vasile Bodi, avocat din Chișinău, domiciliat pe strada Mihailov, 36, a dăruit o parte de pădure cu o suprafață de 12 desetine. Tot în 1913, Damian Goncear și Filip Goncear din Țigănești au dăruit câte două firte de teren arabil. Arhimandritul Paramon din mănăstirea Hârjăuca a dăruit, în 1919, pe veci mănăstirii Țigănești un bilet în valoare de 100 de ruble la 3%[2].

Dând curs raportului starețului arhimnadritul Irinarh (Costru), la 1 noiembrie 2011, mitropolitul Vladimir a decorat mai mulți binefăcători și ctitori, printre care și Batalionul de Geniu al Armatei Naționale din satul Negrești, raionul Strășeni, care a fost menționat cu Diplomă Arhierească. Printre ctitorii actuali ai mănăstirii un loc de cinste îl ocupă familia Cerescu, Ion și Antonina, care au fost decorați de ÎPS Vladimir cu înalte distincții ale Bisericii Ortodoxe din Moldova[3].

[1] Пожертвование в пользу церквей, в. КЕВ, 1874, Nº20, Отд. офиц., с. 44.

[2] Puiu Visarion, Mănăstirea Țigănești, în Puiu Visarion, Monăstirile din Basarabia, p. 61-62.

[3] Arhiva curentă a Mitropoliei Moldovei, dosarul mănăstirii Țigănești, anul 2010.