Biblioteca Mănăstirii Țigănești

Mănăstirea Țigănești poseda altădată o bibilotecă cu o bogată colecție de cărți vechi în limba română și slavonă, precum și documente foarte interesante[1]. Odată cu închiderea mănăstirii, în 1959, cărțile bisericești, sub pretext că sunt duse la mănăstirea Hârbovăț, au fost arse la marginea pădurii. Consultarea literturii de specialitate la acest capitol permite restabilirea unor titluri de cărți, de o vechime și valoare culturală deosebită. Șt. Ciobanu a descris numeroase cărți în limba română și în slavona bisericească, multe din ele având inscripții marginale foarte valoroase[2].

În categoria de cărți vechi din biblioteca mănăstirii Țigănești, cele mai importante ar fi umrătoarele:

Liturghie (Iași, 1747; Iași, 1759; Iași, 1794) – 3 exemplare.

Mineiul pe Octombrie (Râmnic, 1776), care la pagina 42 avea următoare inscripție: ,,Mineiul este cumpărată de dumnealui boieriul Racoviță și iasti dată sfintei biserici ot Stâlpu…”.

Mineiul pe Ianuarie (Râmnic, 1779), cu o inscripție pe prima pagină: ,,Aceste cinci mineie s’au legat de mine dându-le lui Gheorghe dela sfânta Mănăstire. Gheorghe. 1835. Dec[embrie]. 1”.

Apostol (București, 1784)[3].

Evanghelie (Râmnic, 1784).[4]

Mineul pe Iunie (Buda, 1804), tipărit de către Filaret al Râmnicului.

Viețile sfinților (Mănăstirea Neamț, 1807).

Mineul pe Octombrie (Mănăstirea Neamț, 1809), cu o inscripție marginală pe fila 8: ,,Această lună lui Octombrie o am cumpărat eu păcătosul și netrebnicul între monahi Clementie…”[5].

Carte de rugăciuni pentru cerere de biruință și Paraclisul pentru familia imperială rusească ( Iași, 1809)[6].

Viețile sfinților pe luna Noiembrie (Mănăstirea Neamț, 1811). La sfârșitul paginii 1 însemnarea: ,,Această carte este dăruită de cuconul Ioan Brâncă, poslușnicul Vasile Harea din schitul Țigănești la anul 1879, luna lui martie, în 17 zile, spre pomenirea lui și a fiilor lui. colejschii registrator Ioan Vasilievici Brinchi”; ,,Să se știe de când s-au săvârșit din viață colejschii registrator Ivan Vasilievici Brâncă din satul Hârtopul Mare. Anul o mie opt sute și unu, luna lui avgust, în trei zile. Poslușnic Vasilii Harea din schitul Țigănești”. ,,1883 anul, septembrie 4 zile, m-au pristăvit de călugărie și la 28 zile tot întru această lună și acest an m-au călugărit aducă cu 25 zile au zăbovit cu prestavlenia monah Vichentie”[7].

Chiriacodromion (Mănăstirea Neamț, 1811).

Mineiul pe Decembrie (Mănăstirea Neamț, 1811).

Mineiul pe Aprilie (Mănăstirea Neamț, 1812).

Mineiul pe Iunie (Mănăstirea Neamț, 1813), în două exemplare. Pe fila 2 era notat: ,,Această sfântă carte ce se numește viețile sfinților pe luna Iunie este giuruită schitului Țigăneșci di robul lui Dumnezeu Gheorghe Coșcodan dimpreună și cu altă carte tot viețile sfimților luna Iulie spre vecinica lor pomenire și cine va ceti să zică Dumnezeu să-l ierte pre dânsul și pre noi păcătoșii”. Pe cel de-al doilea exemplar, la sfârșitul cărții, se poate citi: ,,Această sfântă carte ci cuprindi în sine viețile sfnților din luna lui Iunie este a ieromonahului Ianache din schitul Țigăneșci”.

Liturghie (Chișinău, 1815). Pe prima filă era însemnat: ,,Să se știe dacă au venit preosfințitul episcopul Pavel la Țigănești, 1871, octombrie 15 zile când au fost de au sfințit biserica de la Răciula”. La sfârșitul cărții era scris: ,,Acest Liturghier este a preotului Ioan Jamaneanu”.

Cinci Mineie pe lunile noiembrie, ianuarie, iulie, august și mai, editate la mănăstirea Neamț, între anii 1811 și 1815[8].

Molebnic (Chișinău, 1815)[9].

Octoih de canoane pentru pavecerniță (Mănăstirea Neamț, 1816). La început, pe f. albă: ,,Această sfântă carte ci să numește Bogorodicinic esti dreaptă a Sfintii biserici din mănăstirea Hirova dăruită de mine smeritul monah Vichenti din mănăstirea Țigănești, spre pomenirea monahiei Magnisei Harea, încă cini va îndrăzni ca să o fure să nu fie iertat de Maica Domnului și de Sfântul ierarh Neculai, până ci nu o învăța toată de rost. 1895, martie 1. Prețul cărții este zăci ruble argint”[10].

Ceaslov (Chișinău, 1817)[11].

Noul Testament (Petersburg, 1817), în două exemplare.

Printre cărțile grecești a fost menționat un Orologhion (Veneția, 1817).

Cuvinete Sfântului Efrem Sirul (Mănăstirea Neamț, 1818), care poseda o inscripție la finele cărții: ,,Această carte ce să numește Sfântul Efrem Sirul o am cumpărat-o din sfânta mănăstire Neamțu cu drepți banii miei 20 lei: Cine se va ispiti s-o fure să nu aibă parte cu cel ce să slăvește 1819 februarie în ziua dintăi”, iar pe ultima pagină este notat: ,, Această carte este foarte folositoare în viața de obștie pentru călugări cine o va ceti cu luare aminte. 1901 în 30 de zile Ianuarie s-au scris Poslușnic Grigorie I. Mâțu din satul Susleni fiind clisiarh în schitul Țigăneșcilor la 1893. Grigorie păcătosul”.

Vechiul Testament (Petersburg, 1819), în trei exemplare[12].

Mieniul de obște (Chișinău, 1817)[13].

Acatistul Maicii Domnului și Domnului Iisus Hristos (București, 1823), cu inscripția jos, în primele pagini: ,,Acest acatister nest drept al meu dăruit de un iubitor de Hrsitos cu numele Macarie ierodiacon din sfânta Mitropolie a Moldovei…”.

Anastasimatariu bisericesc după așezământul sistimii cei nouă (Viena, 1823).

Tâlcuirea Evangheliei, la care lipseau fila cu anul și locul editurii. La sfârșitul ,,Predosloviei” erau semnate numele lui Gherontie și Grigorie din Neamț, iar la sfâșitul cărții era înscris: ,,Mi sa dăruit de părintele Iacov una carte veche la anul 1830, mai 2 zile. Poslușnic Ivan Munteanu”.

Urmarea cântării de rugăciune (Chișinău, 1826). Unul din exemplare avera o inscripție: ,,Această carte sau dat la schitul Țigăneștii anul 1841 octombrie 22 arhimandrit Venedict”.

Cuvinte ale Sfântului Vasile și Grigorie (București, 1827).

,,Antologie” despre așezământul sistemei ceii nouă a muzicii bisericești. Al doilea tom (București, 1827).

Cuvinte sf. Ioan Gură de Aur (București, 1827), cu inscripția de pe prima filă: ,,S-au dat această carte ce se numește a Sfântului Ioan Gură de Aur pentru biserica ce se numește Adormirea Maicii Domnului Țigănești. Mart[ie] 11 zile 1840. Peotul Ionică Ciornei”, pe ultima pagină fiind însemnat: ,,Monah Gherman din schitul Țigănești 1897 amu fiind nastoiateli ieromonah Macarie. S-au scris la 4 zile luna decembrie”.

Instrucția blagocinului asupra mănăstirilor (Chișinău, 1828)[14].

Trebnic (Chișinău, 1823), în două exemplare, unul dintre care avea și o inscripție: ,,Danii dascălului Filip Sandu”.

Hronograf (Mănăstirea Neamț, 1837), cu o inscripție marginală la începutul cărții: ,,Această carte ci să numește Hronograf esti cumpărată di mini dila Schimonahul Cosma dila sf[ântul]. Munte, ce triești pi moșia în chilia adormirii Domnului prin schimonahul Domentian ci să află cu chilia pe moșia Lavrei sf. Afanasii cu preț cinci galbini și pentru ca să să știe am scris și am iscălit igumen Ghedeon din mănăstirea Gârbovățului, anul 1875 lunii 27 zile”.

Învățătură pentru cei nou hirotonisiți (Chișinău, 1833).

Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos (Buzău, 1836).

Liturghie (Chișinău, 1837).

Antologhion (Blaj, 1838).

Mineul pe Septembrie (Mănăstirea Neamț, 1845).

Mineul pe Octombrie (Mănăstirea Neamț, 1845), având în primele file o inscripție: ,,Această sfântă carti ce se numește octombrie dăruită de mine Dimitrie Tenasă al sfânta mănăstire Țigănești spre pomenirea me. Cine o va citi să mă pomenească totdeauna. Anul 1854. Ghenarie 19 zile”.

Mineul pe Noiembrie (Mănăstirea Neamț, 1845), cu o inscripție la începutul cărții: ,, Această sfântă carte ce se numește mineul luii Noiembrie este dăruită de mine sfontei mănăstiri Țigănești și rog pre bunii ctitori și de Hristos iubitori să nu uite la sfintele sale rugăciuni și pre cel mai mic dintre toți frații Mihail. Anul 1854. Mart[ie]. 22 zile”.

Mineul pe Martie (Mănăstirea Neamț, 1846), avea însemnat pe primele pagini, jos: ,, Acesată sfântă carte a lunii lui Marte s-au cumpărat de Toma Tomovici Nachescu dimpreună cu soția mea Alexandra Ivanovna și s-au jertvit la sfânta mănăstire Țigăneși spre a noastră pomenire la anul dela întruparea Domnului nostru Iisus Hristos 1854 luna lui Mai 10 zile”.

Mineul pe Iulie (Mănăstirea Neamț, 1846), cu o inscripție de la începutul cărții: ,, Acesată sfântă carte ce se numește Iulie este făgăduită de mini sfinții mănăstirii Țigănești spre pomenirea me Șcefan Danu. 1854 Septembrie 3 zile”.

Mineul pe August (Mănăstirea Neamț, 1846).

Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur (data și locul editării lipsă).

Liturghie de format mic, fără data și locul editării.

Mineul pe Ianuarie, Iunie și Mienul pe Decembrie (Mănăstirea Neamț, 1846).

Mineul pe Februarie (Mănăstirea Neamț, 1846), cu o inscripție la începutul cărții: ,, Această sfântă carte ce se numeșci Fevruarii este făgăduită di mini sfinții mănăstiri Țigănești spre pomenirea me Constantin Tanase. Anul 1854, Ghenar 10 zile”.

Prohodul (Mănăstirea Neamț, 1846).

Penticostar (Mănăstirea Neamț, 1848).

Psaltire (?, 1853).

Penticostar (Chișinău, 1853) cu următoarea inscripție pe prima filă: ,,Sentevrii la 28 zile 1859 s-au adus Icoana Gârbovățului făcătoare di minuni a preasfintei născătoare de Dumnezeu… La satul Greblești cumpărată pentru sfânta biserică de ponomarul acei biserici Ștefan Vierul cu preț 6 ruble argint. Blagocin Священникъ Лука Лашковъ”[15].

Chiriacodromion (Chișinău, 1853)[16].

Prolog de decembrie – februarie (Mănăstirea Neamț, 1854).

La început, jos, era însemnat: ,,Această sfântă carte s-au cumpărat di mine dile monahul din mănăstirea țigănești Ionathan și i-am plătt pe dânsa șasă ruble ca să-mi fii mii spre folos și cui să va întâmpla a o ceti cu o înțelegere bună spre folosul sufletului și spre vicinica neuitare și ținere de minte. Am iscălit psalomșcic (cântărețul) Alexandru Andronicov Petica din satul Borgzeștiu”[17].

Liturghier (Chișinău, 1860)[18].

Liturghie (Mănăstirea Neamț, 1860).

Mineul pe Decembrie (Râmnicu – Vâlcea, 1862).

Octoih (Chișinău, 1862)[19].

Rânduiala pomenirii (Chișinău, ?).

Datoriile călugărilor (Chișinău, ?).

Ceaslov (Chișinău, 1867)[20].

Izvodul de pomenire (Chișinău, 1869).

Carte de rugăciune (Chișinău, 1909).

Trebnic (Chișinău, ?).

Lista cărților în slavonă păstrate cândva în schitul Țigănești cuprindea următoarele titluri:

Slujebnic (Kiev, 1726), cu  o inscripție în română la sfârșitul cărții: ,,Să se știe de când au venit Muscalii în Moldova în zilele lui Constantin Voevod în anul dela domnie al doilea rând. Grigore Dumitrașcu 1788).

Ceaslov (Kiev, 1729).

Liturghier (Kiev, 1746).

Evangheliile ce se citesc în Joia Mare (Moscova, 1754).

Povecernic (Kiev, 1756).

Psaltire (Kiev, 1756).

Penticostar (Triod luminat) (Kiev, 1761).

Antologhion (Moscova, 1763).

Octoih (Moscova, 1764).

Psaltire (Kiev, 1766).

Ermologhion (Mănăstirea Pociaev, 1775).

Noul Testament (?, 1779).

Cartea Sf. Macarie Egipteanul (Petersburg, 1781).

Trebnic (Moscova, 1782).

Acafist (Kiev, 1783), cu inscripții marginale pe  ultima filă privind cutremurele de pământ din 1832 și 1843.

Minei pe toate zilele (Kiev, 1787), în două exemplare.

Penticostar (Kiev, 1792).

Colecție de învățături (Kiev, 1800).

Urmarea cântării de rugăciuni (Chișinău, 1826) cu o inscripție pe ultima filă: ,,S-a dat la schitul Țigănești. 1826 noiembrie 25. Blagocin igumen Benedict”.

Din frumoasa bibliotecă de altădată astăzi s-au păstrat doar câteva cărți inclusiv un Antologhion.  Chișinău, Tipografia Duhovnicească, 1861, 751 p. Însemnare pe o filă la sfârșitul cărții: ,,Ieromonah Tit Grecu. Mănăstirea Țigănești. 1.1.1949”. Cartea se află astăzi în colecția Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova[21].

În etapa actuală, printre cărțile aflate la biblioteca mănăstirii Țigănești, pot fi găsite atât titluri de cărți vechi donate de anumite persoane, dar și altele aparținând unor monahi sau stareți de referință, cât și titluri de cărți noi, editate recent. Starețul mănăstirii arhimandritul Irinarh (Costru) consideră că în viitorul apropiat lucrurile aici se vor schimba în bine, căci această zonă a devenit parc național[22]. O atracție pentru turiști ar putea fi și biblioteca impresionantă unde sunt depozitate cărți vechi de peste o sută de ani (majoritatea menționate anterior). Totodată, câteva cărți sfinte din fosta bibliotecă de la mănăstira Țigănești au fost duse odată cu lichidarea comunității în mănăstirea Hârbovăț, unde se află și în prezent în biblioteca mănăstirii.

O altă dimensiune a funcționării mănăstirii Țigănești în prezent este antrenarea în procesul educațional, în promovarea valorilor naționale, a patrimoniului istoric și arhitectural, devenind în acest context , unul din obiectivele turistice principale în plan național și internațional. Iar odată cu constituirea  parcului de importanță națională, care include în arealul său complexurile monahale Țigănești, Tabăra și Hirova, dar și pădurile din împrejurimi, mănăstirea Țigănești poate fi numită în sensul adevărat al cuvântului monument al arhitecturii, centru spiritual și educațional, important obiectiv turistic.

[1] Micșunescu Dimitrie, Vizitând mănăstiri, p. 57-60.

[2] Ciobanu Șt., Mănăstirea Țigănești, în: CMI, p. 8-12.

[3] Ibidem, în CMI, p. 3-18.

[4] Constaninescu- Iași P. , Circulația vechilor cărți bisericești, p. 41.

[5] Ciobanu Șt., Mănăstirea Țigănești, în: CMI, p. 3-18.

[6] Constaninescu- Iași P. , Circulația vechilor cărți bisericești, p. 44.

[7] Mihail Paul, Mărturii, p. 187-188.

[8] Ciobanu Șt., Mănăstirea Țigănești, în: CMI, p. 3-18.

[9] David Al. Tipăriturile românești în Basarabia, p. 31-32.

[10] Mihail Paul, Mărturii, p. 198.

[11] David Al. Tipăriturile românești în Basarabia, p. 37-39.

[12] Ciobanu Șt., Mănăstirea Țigănești, în: CMI, p. 3-18.

[13] David Al. Tipăriturile românești în Basarabia, p. 50-55.

[14] Ibidem, p. 74-75.

[15] Ibidem, p. 74-75.

[16] David Al. Tipăriturile românești în Basarabia, p. 127-128.

[17] Mihail Paul, Mărturii, p. 232.

[18] David Al. Tipăriturile românești în Basarabia, p. 128-129.

[19] Ibidem, p. 136-138.

[20] Ibidem, p. 165-168.

[21] Cereteu Igor, Cartea românească veche și modernă, p. 295, Nr. 901.

[22] http://www.timpul.md/articol/manastirea-tiganesti-15253.html, accesat 8 ianuarie 2012